Skip to main content
Climate Action

Cauzele schimbărilor climatice

Arderea combustibililor fosili, tăierea pădurilor și creșterea animalelor influențează din ce în ce mai mult clima și temperatura Pământului.

Aceste activități generează cantități enorme de gaze cu efect de seră, care se adaugă celor deja prezente în mod natural în atmosferă, contribuind astfel la efectul de seră și la încălzirea globală.

Încălzirea globală

2011-2020 a fost cel mai cald deceniu înregistrat vreodată. În 2019, temperatura medie globală depășise cu 1,1 °C nivelurile preindustriale. Încălzirea globală provocată de om crește în prezent cu o rată de 0,2 °C pe deceniu.

O creștere cu 2°C a temperaturii față de perioada preindustrială este asociată unui impact negativ grav asupra naturii și a sănătății și bunăstării umane, riscul să asistăm la schimbări climatice periculoase și potențial catastrofale la nivel global fiind mult mai ridicat.

Din acest motiv, comunitatea internațională a recunoscut necesitatea de a menține încălzirea cu mult sub 2 °C și de a continua eforturile de a o limita la 1,5 °C.

Gaze cu efect de seră

Principalul motor al schimbărilor climatice este efectul de seră. Unele gaze din atmosfera Pământului se comportă ca pereții unei sere – captează și rețin căldura soarelui, astfel încât aceasta nu mai este eliberată înapoi în spațiu și ajunge să producă o încălzire globală.

Multe gaze cu efect de seră sunt prezente în mod natural în atmosferă, însă activitățile umane au dus la creșterea concentrației unora dintre ele. Este cazul în special pentru:

  • dioxid de carbon (CO2)
  • metan
  • protoxid de azot
  • gaze fluorurate

CO2 generat de activitățile umane contribuie cel mai mult la încălzirea globală. În 2020, concentrația sa în atmosferă depășise deja cu 48 % nivelul preindustrial (înainte de 1750).

Alte gaze cu efect de seră sunt generate de activitățile umane în cantități mai mici. Metanul are un efect de seră mai puternic decât CO2, însă durata sa de viață în atmosferă este mai scurtă. La fel ca și CO2, protoxidul de azot are efect de seră pe o durată lungă și se acumulează în atmosferă pe parcursul deceniilor și chiar al secolelor. Poluanții care nu intră în categoria gazelor cu efect de seră, inclusiv unii aerosoli, cum ar fi funinginea, au diferite efecte de încălzire/răcire. În plus, sunt asociați cu probleme precum calitatea slabă a aerului.

Se estimează că, între 1890 și 2010, cauzele naturale (ex. modificările radiațiilor solare sau activitatea vulcanică) au contribuit la încălzirea totală cu mai puțin de ±0,1 °C.

Cauzele creșterii emisiilor

  • Arderea cărbunelui, petrolului și gazelor generează dioxid de carbon și protoxid de azot.
  • Tăierea pădurilor (despădurirea) – Copacii contribuie la reglarea condițiilor climaterice absorbind CO2 din atmosferă. Atunci când sunt tăiați, acest efect benefic se pierde, iar dioxidul de carbon stocat de copaci este eliberat înapoi în atmosferă, accentuând efectul de seră.
  • Intensificarea creșterii animalelor – Vitele și ovinele produc cantități mari de metan în timpul digestiei.
  • Îngrășămintele care conțin azot generează emisii de protoxid de azot.
  • Gazele fluorurate sunt emise de echipamentele și produsele care utilizează astfel de gaze. Efectul lor de încălzire este foarte puternic – cu până la 23 000 de ori mai mare decât efectul CO2.

Combaterea schimbărilor climatice

Cum fiecare tonă de CO2 emisă contribuie la încălzirea globală, orice reducere a emisiilor ajută la încetinirea procesului. Pentru a stopa complet încălzirea globală, lumea trebuie să ajungă la zero emisii nete de CO2. Și reducerea emisiilor de alte gaze cu efect de seră, cum ar fi metanul, poate avea un efect puternic asupra încetinirii încălzirii globale, în special pe termen scurt.

Consecințele schimbărilor climatice sunt extrem de grave și ne afectează multe aspecte ale vieții. Atât combaterea schimbărilor climatice, cât și adaptarea la încălzirea globală reprezintă priorități majore pentru UE. Trebuie să acționăm acum! Aflați ce face UE pentru a le combate.